Avem 128 vizitatori online
22
Aug 11
Ultima actualizare în 22 Septembrie 2011

Masticul

Exista o planta care da un anumit renume insulei Chios- asa numitul copac de mastic. Acest copac vesnic verde este numit deasemenea si "Schinos" si desi acest arbore creste in diferite alte zone ale mediteranei secreta rasina care are diferite utilizari numai in zona de sud  a insulei unde este cultivat in 21 de sate. Este un arbore scund cu ramurile rasfirate, trunchi-ul este deschis la culoare sau inchis depinzand de varsta arborelui si numeroase cute si taieturi de unde este preluat masticul. Are nevoie de un climat calt si un anumit tip de sol asemanator cu cel calcaros al insulei care nu retine umiditate la suprafata. Arborele de mastic creste pana la 6-10 picioare inaltime si incepe sa produca mastic pe la varsta de 5 sau 6 ani. Masticul este protejat de EEC si marca este deasemenea protejata de legile uniunii europene.


Istoric


Insa, dece este masticul asa de important pentru identitatea Chios-ului? Mastic a fost principalul produs responsabil de dezvoltarea economica si sociala a locuitorilor insulei. Astazi venitul a aproximativ 5000 de familii depinde de cultura masticului si de exportul acestuia spre tarile arabe. In trecut aces produs a fost strans legat de insula. Importanta sa a facut ca insula sa devina o tinta pentru numerosi cuceritori. Acesta este unul din motivele pentru care numeroase sate au fost construite ca fortarete astfel incat masticul cat si localnicii sa nu fie expusi numeroselor raiduri. In timpul ocupatiilor genoveze si celei turcesti, Chios-ul a obtinut anumite privilegii datorita acestui produs.

Cand exact a devenit faimoasa cultivarea masticului pe insula chios este inca un mister. Cele mai vechi referinte apartin lui Herodot in secolul al-5-lea i.Hr., Plinos, Dioskouridis, Galinos, Theofrastos si multi altii. In timpul antichitatii grecii foloseau masticul ca guma de mestecat sa isi inalbeasca dintii, iar in timpul ocupatiei romane existau scobitori din lemnul copacilor de mastic. Conform traditiei arborele de mastic a izbucnit in lacrimi cand sfantul Isidor a devenit martir luptand impotriva persecutiilor romanilor in 250 d.Hr., exact in aceeasi perioada cand locuitorii din Chios au inceput sa cultive copacii de mastic.

Intrebuintari & Calitati

 

Masticul se pare a fi cunoscut din antichitate datorita proprietatilor sale medicinale a aromei sale si a uleiurilor produse din mastic. Acest produs natural are numeroase intrebuintari: este cunoscut in industria farmaceutica fie ca medicament fie ca guma de mestecat, absoarbe colesterolul, distruge bacteriile, este folosit ca antiseptic, ajuta la digestie, intareste gingiile, vindeca ranile si s-a dovedit ca ajuta la vindecarea ulcerului. In afara de aceste aspecte se foloseste in distilerii pentru a produce lichiorul de mastic si ouzo cu aroma de mastic numit mastichato. Poate fi folosit si in dulciuri precum biscuiti, inghetata de mastic. Deasemenea in magazine specializate in comercializarea mastic-ului se pot gasi anumite produse ce contin mastic precum: pasta de dinti, sampon si parfumuri.

Kendos


Una dintre cele mai faimoase si vechi metode de cultivare a mastic-ului folosita si astazi este kendos. Este nevoie de mai multi oameni, multe ore de munca astfel masticul obtinut sa aiba o calitate si implicit o valoare mult mai mare. Lucrul incepe in iunie si dureaza pana la sfarsitul lui septembrie si consta in diferite etape. Ziua incepe devreme inainte de rasaritul soarelui iar cultivatorii merg printre plantatiile de mastic cu magarii culegand rasina care se scurge de pe copaci inainte de rasaritul soarelui.

Pamantul din jurul copacilor de mastic este curatat si nivelat. Trunchiurile sunt curatate si zgariate. Dupa care solul de la baza trunchiurilor este acoperit cu argila alba astfel incat in timpul chomastismei rasina sa fie cat mai clara si sa se usuce cat mai repede, in special in zonele in care solul este rosu astfel incat argila alba sa poata fi separata usor de mastic. Apoi se fac taieturi adanci de 2 sau 4 centimetri de-alungul scoartei copacilor in forma de arc cu un kentitiri, un ciocanel mic, proces care cere multa indemanare si delicatete. Cand rasina s-a intarit cultivatorii folosesc timitiri-ul sa adune fiecare picatura de rasina. In sat strazile inguste prind viata cand colectorii de masti curata rasina su sapun si apa rece. In sfarsit masticul este dus in laboratoare speciale unde este procesat si introdus pe piata in diferite produse.

Cu toate acestea, magia mastic-ului nu vine din gustul sau, sau din cultivarea minutioasa a acestuia. Fara dubii, magia masticului costa in evenimentul social ce sta la baza cultivarii si prelucrarii sale. Vizitand satele in care locuitorii se ocupa cu cultivarea masticului si veti simti istoria insulei si caldura oamenilor de la toate colturile de strada in timp ce acestia curata rasina copacilor de mastic.