In partea de sud a insulei Chios, existau aproximativ 27 de sate care formau asa zisa "Mastichochoria" avand in vedere ca erau sate unde traiau cei care se ocupau cu cultivarea Mastic-ului. Una dintre primele atestari istorice a acestor sate are loc in timpul imperiului Bizantin, insa existenta lor este certificata din timpul ocupatiei genoveze. Acestia au fost cei care s-au ocupat de fortificatiile si de protectia mastichochoriei. Toate acestea aveau ca scop apararea impotriva cuceritorilor insa si pentru a avea monopolul asupra masticului.

Mai tarziu, cand insula Chios era dominata de catre turci, desi cei care faceau trafic cu mastic erau pedepsiti, cultivatorii de mastic se bucurau de numeroase privilegii din partea ocupatorilor. Desi cei care se ocupau cu cultivarea masticului nu puteau sa faca profit din bogatia lor naturala ei nu erau persecutati in timpul ocupatiei turcesti.

Cu toate acestea, satele din sud-estul insulei au fost distruse de catre cutremurul din 1881. Astazi numai 24 sate cultivatoare de mastic exista iar unele dintre ele se afla in conditii foarte bune. Cel mai mare si important este Pyrgi, deasemenea Mesta, Olympoi, Kalamoti, Armolia, Kallimasia, Nenita si Vessa. Toate acestea sunt sate frumoase, fiecare dintre ele cu o cultura diferita si obiceiuri.